Poeme de Ana Blandiana ilustrate de Nicole Florian
6 feb. 2009
Pânza
Răstignită pe-o pânză de păianjen
Căreia ii admir murind țesătura,
Nu-ncerc să scap de ceea ce mi-e scris
Cu propria mea mână.
Ca și ura Poemul a țesut năvoade-n jur
Să prindă-n ele semne si cuvinte.
Învinsă astfel: un cuvânt eu însămi,
Al cărui sens nu mi-l aduc aminte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu